Stay Signed In
Do you want to access your site more quickly on this computer? Check this box, and your username and password will be remembered for two weeks. Click logout to turn this off.
Stay Safe
Do not check this box if you are using a public computer. You don't want anyone seeing your personal info or messing with your site.
ALPII Alpii reprezintă un lanţ muntos din Europa, care se întinde din Austria şi Slovenia până în sud-estul Franţei, trecând prin nordul Italiei, Elveţia, Liechtenstein şi sudul Germaniei. Alpii formează un arc de cerc în sudul Europei centrale, în lungime de aproximativ 1200 km şi acoperă o suprafaţă de cca 200.000 km2. Cel mai înalt vârf este Mont Blanc, situat la graniţa franco-italiană, cu o altitudine de 4810 m. În Alpi, există în total 128 de vârfuri cu înălţimi care depăşesc 4000 m.
Geografie
Alpii fac parte dintre lanţurile muntoase cu caracteristici alpine pronunţate, deoarece se ridică la înălţimi care depăşesc cu mult graniţele superioare ale pădurilor. În epoca glaciară au cunoscut perioade succesive de îngheţ. Glaciaţiile sunt responsabile pentru forma de astăzi a Alpilor, cu piscuri abrupte, cu depresiuni adânci, cu văi prelungi şi cu lacuri.
Lanţul principal al Alpilor este alcătuit din numeroase alte lanţuri muntoase, cu vârfuri mai puţin ascuţite către est, caracterizându-se prin văi largi şi prelungi.
Împărţire
Munţii Alpi se împart în Alpii Occidentali şi Alpii Orientali. Împărţirea se face pe linia dintre Lacul Constanţa şi Lacul Como, de-a lungul Rinului. Alpii Occidentali se află în Italia, Franţa şi Elveţia, iar cei Orientali în Austria, Germania, Italia, Liechtenstein, Slovenia şi Elveţia. Cel mai înalt vârf din Alpii Occidentali este Mont Blanc (4810 m). În Alpii Orientali, cel mai înalt vârf este Muntele Bernina (4052 m).
Alpii Orientali sunt împărţiţi în: Alpii Calcaroşi de Nord, Alpii Orientali Centrali şi Alpii Calcaroşi de Sud
Alpii Calcaroşi de Nord
Alpii Bavariei, Vorarlberg şi Salzburg
Alpii Orientali Centrali
Alpii Bergamezi
Alpii Retici, incluzând masivele Bernina, Livigno, Sesvenna, Albula, Silvretta şi Rätikon
Alpii Verwall şi Alpii Samnaun
Alpii Tirolezi incluzând Alpii Ötztal, Alpii Stubai, Alpii Kitzbühel, Hohe Tauern şi Alpii Zillertal
Niedere Tauern
Alpii Calcaroşi de Sud
Adamello-Presanella şi Grupul Brenta
Alpii Ortler
Alpii Dolomitici
Alpii Carnici
Alpii Iulieni
Karavanke
Alpii Kamnik
O altă împărţire a Alpilor poate fi făcută în funcţie de situarea lor geografică pe teritoriul ţărilor respective, astfel:
Alpii Ligurici, Alpii Dolomitici şi Alpii Bergamezi - Italia
Alpii Maritimi, Alpii Cotici şi Alpii Graici - Italia şi Franţa
Alpii Dauphiné - Franţa
Alpii Pennini - Franţa, Italia şi Elveţia
Alpii Lepontini, Alpii Retici şi Alpii Bernina - Italia şi Elveţia
Alpii Bernezi, Alpii Glarus - Elveţia
Alpii Rhatikon - Elveţia, Liechtenstein şi Austria
Alpii Silvretta - Elveţia şi Austria
Alpii Allgau, Alpii Bavariei şi Alpii Salzburgului - Austria şi Germania
Alpii Otztal, Alpii Zillertal, Alpii Norici şi Alpii Carnici - Austria şi Italia
Alpii Austriei şi Alpii Stirici - Austria
Alpii Iulieni - Italia şi Slovenia
Limite geografice
Articol principal:Limitele Alpilor
Limitele Alpilor sunt: la vest Trecătoarea Cadibona (435 m), între Savona şi Ceva, iar la est linia de cale ferată Semmering de la Viena la Trieste, prin Maribor şi Ljubljana.
Principalele trecători
Articol principal:Principalele trecători din Alpi
Deşi formează o barieră, Alpii nu au fost niciodată de netrecut. Încă din vechime, ei au fost traversaţi în scopuri beligerante sau comerciale, iar mai apoi în scopuri religioase, ştiinţifice şi turistice. Locurile prin care sunt traversaţi se numesc trecători, acestea fiind de fapt văi înguste, adânci şi lungi, cu pereţii abrupţi, săpate de apele curgătoare.
Lista vârfurilor cu înălţimi de peste 4000 m
Alpii conţin 128 vârfuri cu înălţimi peste 4000 m (82 principale şi 46 secundare). Vezi Lista
Clima
Clima este rece cu vegetaţie alpină peste 2000 de metri.
Flora
Limita la care se întâlnesc pădurile de foioase este de aproximativ 1200 m pe versanţii nordici ai Alpilor, iar pe cei sudici ea atinge deseori 1500 şi chiar 1700 m. În principal, pădurile de foioase sunt formate din stejar, fag, frasin şi sicomor, care nu se întâlnesc neapărat împreună şi nici la aceleaşi înălţimi. Intervenţia omului a făcut ca în multe zone, acestea aproape să dispară. Cu excepţia pădurilor de fag din Alpii Austriei, sunt greu de găsit în rest alte păduri întinse de foioase. În multe zone, unde existau înainte asemenea păduri, ele au fost înlocuite cu pinul scoţian şi molidul norvegian, care suferă mai puţin din cauza caprelor, cel mai mare inamic al pădurilor de foioase. Temperatura medie anuală a acestei regiuni este apropiată celei din Insulele Britanice, dar condiţiile climatice sunt în mare măsură diferite. Aici, zăpada persistă mai multe luni, iar primăvara şi vara sunt considerabil mai reci.
Hai sa nu adormiti!
